Stabilirea diagnosticului de astm la copil este o responsabilitate imensă și presupune o echipă multidisciplinară alcătuită din medicul pediatru, pneumolog, alergolog și medicul de familie.
Primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea, a anunțat că Primăria a pus la dispoziție un spațiu unde vor fi ținute în carantină, timp de 14 zile, persoanele suspectate de coronavirus.
În sezonul rece petrecem mai mult timp în casă, unde nu pătrunde soarele, de aceea, suntem expuși mai mult unor alergene de interior, precum acarienii din praful de casă și mucegaiurile. Uneori însă, este dificil să recunoaștem simptomele alergiilor, deoarece pot fi confundate cu virozele respiratorii.
Tulburările nonmotorii pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților și familiilor acestora, însă pot rămâne subdiagnosticate și netratate. Pornind de la acest fapt, la Brașov, pe parcursul a două zile (17 și 18 ianuarie) a fost organizat un curs, care a avut ca temă principală, simptomele nonmotorii ale bolii Parkinson.
Elevii diagnosticați cu astm lipsesc mai mult de la școală comparativ cu cei care nu au această patologie, arată rezultatele unui studiu* publicat anul trecut.
Pacientul din Bacău transferat ieri la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală nu este infectat cu coronavirus .
Părinții trebuie să înțeleagă, mai ales dacă vin cu copilul la medicul pneumolog pediatru, că astmul este o boală cronică. Din păcate, impactul psihologic al unui diagnostic de astm este unul uriaș, iar părinții au nevoie de până la 6 luni pentru a-l accepta.
Tratamentul cu laser CO2 fracțional pare că atenuează simptomele asociate sindromului genitourinar la femeile în postmenopauză.
Conform noului ghid GINA (Global Initiative on Asthma), utilizarea beta2-agoniștilor cu durată scurtă de acțiune ca unică medicație pentru ameliorarea simptomelor la adolescenții și adulții cu formă ușoară de astm bronșic nu mai este recomandată.
Un studiu nou arată că undele minim invazive ale ultrasonografiei ar putea îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care suferă de boala Parkinson.
Mai puțin de jumătate dintre persoanele afectate de BPOC sunt diagnosticate, arată cel mai recent studiu privind prevalența BPOC în România. Acest lucru se întâmplă deoarece simptomele timpurii ale bolii sunt ușor de confundat cu efectele fumatului excesiv sau ale înaintării în vârstă.
Un studiu care a avut în vedere impactul ţigărilor electronice asupra bolilor alergice de la nivelul căilor respiratorii sugerează că unele dispozitive cu arome ar putea agrava severitatea unor afecţiuni, cum ar fi astmul.
Datorită unui chestionar și a unei scale elaborate de prof. dr. K. Ray Chaudhuri și de echipa sa de specialiști în boala Parkinson, simptomele nonmotorii asociate acestei afecţiuni pot fi diagnosticate și cuantificate, de peste două decenii.
În condiţiile unei aderenţe scăzute la tratamentul astmului, rezultatele studiilor recente sugerează folosirea combinaţiei budesonid-formoterol, la nevoie, în loc de formoterol, pentru un control mai bun al simptomatologiei.
Suportul familial poate reprezenta uneori peste 50% din terapia pacienţilor cu boala Parkinson, de aceea este necesară și benefică educaţia medicală a populaţiei.
Moleculele care blochează calea citokinelor reduc inflamaţia eozinofilică și au efecte benefice pe termen lung în astmul care nu răspunde la tratamentul standard.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe